Summary

• Page properties (2 modified, 0 added, 0 removed)

Details

Page properties

Title

...	...	@@ -1,1 +1,1 @@
1		-Note On Edition
	1	+NoteOnEdition

Content

...	...	@@ -1,4 +1,4 @@
1		-= Notă asupra ediției =
	1	+**Notă asupra ediției**
2	2
3	3
4	4	Corpusul eRomLex cuprinde edițiile celor șase lexicoane slavo-române redactate după modelul lexiconului slavon-rutean al lui Pamvo Berînda (Kiev, 1627). Este vorba despre ms. rom. 312, ms. rom. 450, ms. rom. 1348 și ms. rom. 3473 de la Biblioteca Academiei Române din București și două manuscrise păstrate în biblioteci din Rusia: Lexicon slavo-român de la Arhiva de Stat a Actelor Vechi a Rusiei, f. 188, nr. 1383 și //Lexicon ce să zice cuvinte pe scurt alease din limba slovenească pre limba rumînească diialectică tîlcuite//, Biblioteca Naţională a Rusiei de la Sankt Petersburg, cota Q.XVI.5. Dat fiind faptul că lexicoanele provin din aceeași zonă geografică (Muntenia), așa cum indică particularitățile lor lingvistice, și din aceeași perioadă (a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu excepția Lex.Mard., 1649), ele au particularități grafice similare. Întrucât cele câteva trăsături specifice sunt expuse în prezentarea fiecărui lexicon în parte, în cele ce urmează vom urmări caracteristicile lor generale.
...	...	@@ -13,7 +13,7 @@
13	13	**(1) Textul românesc**
14	14
15	15
16		-Întrucât în realizarea corpusului am pornit de la necesitatea expunerii comparative a dicționarelor, în vederea facilitării accesului la conținutul lor, am optat pentru transcrierea interpretativă, asumându-ne dezavantajul major al acestei metode, și anume faptul că în acest mod nivelul grafic al textelor este obscurizat. Totuși, am considerat că, la mijlocul secolului al XVII-lea, grafia chirilică românească este suficient de unitară și regulată încât studiul său, deși interesant, să fie, cel puțin pentru scopurile ediției noastre, în plan secund. Pentru două dintre lexicoane, facsimilele sunt disponibile online: Lexiconul lui Mardarie este disponibil pe platforma „[[Medievalia>>https://medievalia.com.ro/manuscrise/item/ms-rom-450]]”, iar Lexiconul de la Petersburg a fost făcut disponibil, ulterior procurării de către noi, pe site-ul [[Bibliotecii Naționale a Rusiei>>https://nlr.ru/manuscripts/RA1527/elektronnyiy-katalog?ab=C8DD60DB-BFED-4241-84A0-92AE1F3616D1]].
	16	+Întrucât în realizarea corpusului am pornit de la necesitatea expunerii comparative a dicționarelor, în vederea facilitării accesului la conținutul lor, am optat pentru transcrierea interpretativă, asumându-ne dezavantajul major al acestei metode, și anume faptul că în acest mod nivelul grafic al textelor este obscurizat. Totuși, am considerat că, la mijlocul secolului al XVII-lea, grafia chirilică românească este suficient de unitară și regulată încât studiul său, deși interesant, să fie, cel puțin pentru scopurile ediției noastre, în plan secund. Pentru două dintre lexicoane, facsimilele sunt disponibile online: Lexiconul lui Mardarie este disponibil pe platforma „Medievalia” (https:~/~/medievalia.com.ro/manuscrise/item/ms-rom-450), iar Lexiconul de la Petersburg a fost făcut disponibil, ulterior procurării de către noi, pe site-ul Bibliotecii Naționale a Rusiei: https:~/~/nlr.ru/manuscripts/RA1527/elektronnyiy-katalog?ab=C8DD60DB-BFED-4241-84A0-92AE1F3616D1.
17	17
18	18
19	19	Definițiile sunt de întindere diferită, de la un singur termen (echivalentul românesc al cuvântului-titlu slavon) la sintagme și chiar fraze. Lungimea definițiilor diferă și de la un lexicon la altul; astfel, de exemplu, Lex.3473 păstrează mai fidel structura definițiilor din Lex.Ber., în timp ce Lex.1348 este foarte sintetic și reductiv. Structura unei intrări de lexicon este delimitată atât prin dispunerea în pagină, cât și prin culoare (cuvântul-titlu are, de regulă, inițiala roșie) și diverse prin semne specifice fiecărui lexicon, care au rolul de a separa cuvîntul-titlu de definiție și de a indica sfârșitul intrării. Uneori, definiția lipsește. În alte cazuri, un cuvânt-titlu nu este notat pe rând separat, ci în continuarea intrării precedente, fapt pe care l-am semnalat în notele filologice. În unele cazuri, cuvântul-titlu din lexiconul românesc este urmat de alt termen slavon, preluat din definiția din Lex.Ber. În astfel de cazuri, este dificil de estimat care a fost intenția redactorului român, ce anume a considerat el că reprezintă cuvânt-titlu; am optat în aceste cazuri pentru soluția care să faciliteze alinierea lexicoanelor, consemnând situația în notă.
...	...	@@ -22,7 +22,7 @@
22	22
23	23	Am semnalat în note grafiile eronate, notațiile marginale, corecturile și completările, amplasamentul neobișnuit al intrărilor, notațiile de alte mâini; acolo unde a fost posibil, am semnalat în note, punctual, modificările aduse inventarului de intrări din Lex.Ber. (comprimarea a două intrări din Lex.Ber. într-una singură), în vederea realizării, pe viitor, a unor legături automate între diversele intrări de dicționar.
24	24
25		-În transcrierea interpretativă a definițiilor românești am aplicat principiile descrise în edițiile de texte de secol XVII, adaptate corpusului nostru. Caracteristicile alfabetului chirilic și anizomorfismele lingvistice lasă loc de interpretare, inconsecvențele fiind observabile de la un text la altul, uneori și în interiorul aceluiași text, dar grafia este, totuși, destul de regulată. Principalele caracteristici grafice particulare ale textelor au fost descrise de fiecare transcriptor în parte, în nota de descriere a textului. Slovele care pun probleme de interpretare sunt (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ъ, ь, ы, ѣ, ѫ(%%). Pentru slova (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ѣ(%%) în poziție //e//, am optat pentru transcrierea prin diftong, pentru că în aceste context //ea// este mult mai frecventă decât //е// (avem în vedere și posibilitatea ca acest tip de notație să fie datorat mai ales tradiției grafice). Slova е la început de cuvânt sau silabă a fost transcrisă prin //ie//. Slova (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ꙟ(%%) a fost transcrisă //în// sau //îm//, în funcție de contextul în care apare. Atunci când este urmată de labială, a fost transcrisă //îm//; la baza acestei opțiuni a stat analiza grafiei, care arată oscilații în notarea caracterului nazal al vocalelor (e.g., notații ca (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)лиⷨба(%%) și (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)лиⷩба(%%) la un rând distanță, în același text) și, de asemenea, dorința de a obține rezultate relevante la căutarea în corpus[[[1]>>path:#_ftn1]]. Slova (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ꙟ(%%) urmată de consoana //n// a fost transcrisă //î// (ca în (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ꙟнаинте(%%)), deși avem în vedere probabilitatea ca în astfel de cazuri pronunția să fi fost //în-na-in-te//. Pe baza analizei textuale, am ajuns la concluzia că grafiile de tipul (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)лъ, ръ(%%) (e.g., (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)стлъпърй(%%)) nu reproduc pronunția și, în consecință, le-am transcris cu metateză; întrucât astfel de grafii sunt foarte numeroase în unele texte (de exemplu, Lex.St.), am renunțat la a le marca în note. Întrucât este vorba de texte cu caracteristici muntenești, am interpretat slovele (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ъ, ь(%%) și (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ѫ(%%) prin //ă//, //î//, ghidându-ne după pronunția actuală și prin comparație cu alte texte muntenești din epocă. Am păstrat consoanele duble, iar (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ѳ(%%) a fost transcris prin //th//, marcând astfel o componentă conservatoare a scrisului chirilic, care reproducea întocmai grafia slavonă corespunzătoare, mai ales în cazul numelor proprii și al cuvintelor împrumutate în slavonă din greacă. Am marcat prin note grafiile obscure sau eronate. Slovele suprascrise au fost coborâte în rând, notate cu italic, iar completările sau întregirile cuvintelor prescurtate au fost încadrate între paranteze pătrate.
	25	+În transcrierea interpretativă a definițiilor românești am aplicat principiile descrise în edițiile de texte de secol XVII, adaptate corpusului nostru. Caracteristicile alfabetului chirilic și anizomorfismele lingvistice lasă loc de interpretare, inconsecvențele fiind observabile de la un text la altul, uneori și în interiorul aceluiași text, dar grafia este, totuși, destul de regulată. Principalele caracteristici grafice particulare ale textelor au fost descrise de fiecare transcriptor în parte, în nota de descriere a textului. Slovele care pun probleme de interpretare sunt ъ, ь, ы, ѣ, ѫ. Pentru slova ѣ în poziție //e//, am optat pentru transcrierea prin diftong, pentru că în aceste context ea este mult mai frecventă decât е (avem în vedere și posibilitatea ca acest tip de notație să fie datorat mai ales tradiției grafice). Slova е la început de cuvânt sau silabă a fost transcrisă prin //ie//. Slova ꙟ a fost transcrisă //în// sau //îm//, în funcție de contextul în care apare. Atunci când este urmată de labială, a fost transcrisă //îm//; la baza acestei opțiuni a stat analiza grafiei, care arată oscilații în notarea caracterului nazal al vocalelor (e.g., notații ca лиⷨба și лиⷩба la un rând distanță, în același text) și, de asemenea, dorința de a obține rezultate relevante la căutarea în corpus[[[1]>>path:#_ftn1]]. Slova ꙟ urmată de consoana //n// a fost transcrisă //î// (ca în ꙟнаинте), deși avem în vedere probabilitatea ca în astfel de cazuri pronunția să fi fost //în-na-in-te//. Pe baza analizei textuale, am ajuns la concluzia că grafiile de tipul лъ, ръ (e.g., стлъпърй) nu reproduc pronunția și, în consecință, le-am transcris cu metateză; întrucât astfel de grafii sunt foarte numeroase în unele texte (de exemplu, Lex.St.), am renunțat la a le marca în note. Întrucât este vorba de texte cu caracteristici muntenești, am interpretat slovele ъ, ь și ѫ prin //ă//, //î//, ghidându-ne după pronunția actuală și prin comparație cu alte texte muntenești din epocă. Am păstrat consoanele duble, iar ѳ a fost transcris prin //th//, marcând astfel o componentă conservatoare a scrisului chirilic, care reproducea întocmai grafia slavonă corespunzătoare, mai ales în cazul numelor proprii și al cuvintelor împrumutate în slavonă din greacă. Am marcat prin note grafiile obscure sau eronate. Slovele suprascrise au fost coborâte în rând, notate cu italic, iar completările sau întregirile cuvintelor prescurtate au fost încadrate între paranteze pătrate.
26	26
27	27	În numerotarea filelor, am urmat numerotarea automată a bibliotecii, acolo unde aceasta există.
28	28
...	...	@@ -38,9 +38,9 @@
38	38
39	39	În culegerea cuvintelor-titlu din Lex.Ber., am respectat întocmai grafia originalului.
40	40
41		-La tipărirea Lex.Ber. a fost folosit un inventar tipic de caractere slavone la care s-au adăugat alografe (cum ar fi perechea (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)з/ꙁ(%%)) și caractere specifice tipografiei din spațiul ucrainean (cum ar fi (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ґ(%%)). Pentru redarea fidelă a ortografiei originalului am folosit fontul CyrillicaBulgarian10U. Pentru suport informatic și informații suplimentare ne-am folosit de resursele proiectului [[Ponomar>>https://ponomar.net>>url:https://ponomar.net/]]. Transcrierea s-a făcut după copia digitală a primei ediții - Kiev, 1627 - [[disponibilă pe internet>>http://litopys.org.ua/berlex/be.htm>>url:http://litopys.org.ua/berlex/be.htm]]. Deși calitatea imaginilor este în general satisfăcătoare, acolo unde am întâlnit lecturi dificile am confruntat textul cu o copie digitală a ediției din 1653. Atât cât a fost posibil, versiunea finală a fost corectată după transcrierea existentă făcută de A. Levicikin în cadrul proiectului OldLexicons[[^^[2]^^>>path:#_ftn2]].
	41	+La tipărirea Lex.Ber. a fost folosit un inventar tipic de caractere slavone la care s-au adăugat alografe (cum ar fi perechea з/ꙁ) și caractere specifice tipografiei din spațiul ucrainean (cum ar fi ґ). Pentru redarea fidelă a ortografiei originalului am folosit fontul CyrillicaBulgarian10U. Pentru suport informatic și informații suplimentare ne-am folosit de resursele proiectului Ponomar ([[https:~~/~~/ponomar.net>>url:https://ponomar.net/]]). Transcrierea s-a făcut după copia digitală a primei ediții - Kiev, 1627 - disponibilă pe internet ([[http:~~/~~/litopys.org.ua/berlex/be.htm>>url:http://litopys.org.ua/berlex/be.htm]]). Deși calitatea imaginilor este în general satisfăcătoare, acolo unde am întâlnit lecturi dificile am confruntat textul cu o copie digitală a ediției din 1653. Atât cât a fost posibil, versiunea finală a fost corectată după transcrierea existentă făcută de A. Levicikin în cadrul proiectului OldLexicons[[^^[2]^^>>path:#_ftn2]].
42	42
43		-În general, separarea intrărilor din Lex.Ber. este destul de clară, fiecare intrare începând din rând nou, cu literă mare, fiind separată de definiție prin două puncte și indentată în exterior cu cca 1 mm. Acest principiu nu este, însă, respectat întotdeauna, fapt care se explică prin sursele eteroclite ale Lex.Ber. Unele intrări sunt separate de definiție prin virgulă, prin punct sau pur și simplu prin spațiu; e.g., (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)Тѧ̑жекъ, Тѧ́жкїй. Пренос́нѣ…(%%) (col. 261). Nu rare sunt cazurile în care intrarea este compusă din câteva cuvinte, perechi de sinonime, sau chiar dintr-o frază. Unele intrări sunt lăsate netraduse, e.g., (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ꙋ҆бѝ печа́ль мно́ги, и пре́жде вре́мене ста́рость наводит. сир л҃ (%%) (un citat prescurtat din Iisus Sirah 30:24-25). Uneori nu este clar dacă termenul slavon este intrare independentă sau este integrat în explicația intrării anterioare în virtutea unei relații genetice (derivare adjectivală, substantivală etc.). Sunt și cazuri în care, pentru a economisi spațiu, intrările scurte nu încep din rând nou: (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)Внегда̀: гды̀. Въе́же: Вто́й(%%)... (col. 33). Unele intrări sunt variante prefixate ale intrărilor anterioare, încălcând astfel principiul ordonării alfabetice: (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)0Оу҆до́бъ, Оу҆до́бнѡ: ла́цнѡ. Нѐоу҆добъ(%%)... La litera (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)U(%%), de exemplu, unele intrări încep cu (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ОУ(%%), iar altele cu (% style="font-family:CyrillicaBulgarian10U; font-size:130%" %)ꙋ(%%). Toate aceste particularități îngreunează demarcația intrărilor. Pentru clarificare am urmărit transcrierea din proiectul „OldLexicons” (vezi nota 2) și, acolo unde neclaritatea persista, am rezolvat-o adesea în favoarea demarcării din manuscrisele românești.
	43	+În general, separarea intrărilor din Lex.Ber. este destul de clară, fiecare intrare începând din rând nou, cu literă mare, fiind separată de definiție prin două puncte și indentată în exterior cu cca 1 mm. Acest principiu nu este, însă, respectat întotdeauna, fapt care se explică prin sursele eteroclite ale Lex.Ber. Unele intrări sunt separate de definiție prin virgulă, prin punct sau pur și simplu prin spațiu; e.g., Тѧ̑жекъ, Тѧ́жкїй. Пренос́нѣ… (col. 261). Nu rare sunt cazurile în care intrarea este compusă din câteva cuvinte, perechi de sinonime, sau chiar dintr-o frază. Unele intrări sunt lăsate netraduse, e.g., ꙋ҆бѝ печа́ль мно́ги, и пре́жде вре́мене ста́рость наводит. сир л҃ (un citat prescurtat din Iisus Sirah 30:24-25). Uneori nu este clar dacă termenul slavon este intrare independentă sau este integrat în explicația intrării anterioare în virtutea unei relații genetice (derivare adjectivală, substantivală etc.). Sunt și cazuri în care, pentru a economisi spațiu, intrările scurte nu încep din rând nou: Внегда̀: гды̀. Въе́же: Вто́й... (col. 33). Unele intrări sunt variante prefixate ale intrărilor anterioare, încălcând astfel principiul ordonării alfabetice: Оу҆до́бъ, Оу҆до́бнѡ: ла́цнѡ. Нѐоу҆добъ... La litera U, de exemplu, unele intrări încep cu ОУ, iar altele cu ꙋ. Toate aceste particularități îngreunează demarcația intrărilor. Pentru clarificare am urmărit transcrierea din proiectul „OldLexicons” (vezi nota 2) și, acolo unde neclaritatea persista, am rezolvat-o adesea în favoarea demarcării din manuscrisele românești.
44	44
45	45	Lex.Ber. conține numeroase trimiteri și informații de natură lexicografică. La înțelegerea siglelor și a prescurtărilor ne-au fost de mare folos studiul introductiv la ediția din 1961 a Lex.Ber. (Kiev), semnat de V. Nimciuk, și articolul despre sursele Lex.Ber semnat de A. Levicikin (Левичкин А. Н., 2021: Comments upon the sources of the Church Slavonic–Ruthenian Lexicon by Pamvo Berynda, „Diacronia”, 12 decembrie, A191, https:~/~/www.diacronia.ro/en/journal/issue/14/A191/en/pdf).
46	46