Lexiconul din ms. rom. 3473 BAR

Lexiconul slavo-român din ms. 3473 de la Biblioteca Academiei Române este cuprins între filele 1-369^v. Înaintea primei file a lexiconului este înregistrată următoarea informație: „Primit de la Direcțiunea Muzeului Național de Antichități cu adresa nr. 241, din 4 novem. 1909”. Manuscrisul conține câteva însemnări marginale care indică persoana copistului, locul (Țara Românească) și data copierii textului (Ștrempel 1987, p. 138): „Pisah az Mihaiu <Am scris eu, Mihai>” (f. 17^v) și „Să s(e) știe că acest lexion iaste al popei Ethemie, și l-am scris eu, Mihai, vă dni <în zilele lui> Io Gligorie Ghica voevoda. Leat 7181 <1673>” (f. 346^v); la f. 189^v este notată, pe marginea laterală, cu caractere arabe (cifra miilor este ortografiată în chirilică), cifra 1672 (cf. Crețu 1900: 41), transcrisă 1673 de Ștrempel (1987: 138).

Datare: 1672 (Crețu 1900: 41); 1673 (Ștrempel 1987: 138).

Descriere: Manuscrisul are are dimensiunea de 14,5 x 9,5 cm (in-16^o) și conține 403 file, dintre care primele 345 conțin lexicul transpus după Lex.Ber., iar restul, până la 369, un supliment la lexicon. Crețu (1900: 41) a identificat două filigrane. Paginile sunt numerotate de două ori, la filă și pagină, cea din urmă fiind adăugată cu creionul. Miscelaneul mai conține o gramatică slavo-română, cuprinsă între f. 370^r și 403^v, scrisă cu negru, pe alt tip de hârtie, posibil de altă mână (cf. și Crețu 1900: 41). 

Structură: Fiecare pagină a lexiconului conține cca 14 intrări. Slovele sunt ordonate astfel: б, в, г, д, е, ж, ѕ, з, и, і, к, л, м, н, о, п, р, с, т, оу / ꙋ, ѳ, х, ѿ, ѡ, ц, ч, ⱎ, щ, ю, ѧ, ф, ѱ, ꙗ, ѵ; lipsesc paginile corespunzătoare slovei а. Fiecare slovă începe pe o pagină nouă. Intrările de sub fiecare slovă nu sunt dispuse în ordine strict alfabetică. Textul este scris în general îngrijit, cu cerneală neagră, iar uneori inițialele primelor cuvinte de sub o slovă sunt notate cu roșu (vezi, de exemplu, începutul slovei т de la f. 274^r).

Lexiconul conține cca 8200 de intrări, dintre care cca 2000 sunt adăugate suplimentar față de Lex.Ber. în corpul lexiconului și în supliment. Lexicul comun și cel care conține terminologii și nume proprii sunt grupate sub fiecare slovă corespunzătoare, spre deosebire de sursa slavo-ruteană, care le grupează în două părți distincte. În cazul unor intrări slavonești lipsește echivalentul românesc.

Unele slove au câte două forme: т / , ꙋ / оу, о / ѡ; accentul este notat deseori defectuos, atât în cuvintele slavonești, cât și în cele românești. Lexiconul conține numeroase greșeli de copist, precum omisiuni (litere, secvențe de cuvânt, cuvinte sau, mai rar, secvențe întregi), repetiții etc.; unele sunt corectate direct în text, prin tăiere, hașurare (în cazul pasajelor mai mari; vezi f. 143^r), modificare, altele pe marginea textului, corecturile fiind semnalate prin vrahii în text și pe margine.

Lex.3473 este prelucrat după Lex.Ber., numărul intrărilor fiind redus comparativ cu sursa. Crețu (1900: 36-37) și Seche (1966: 8) îl compară cu Lex.Staicu și concluzionează că ambele pot fi sau copii simplificate și modificate ale aceleiași redacții, sau prelucrări independente ale aceleiași surse. Strungaru (1966: 151) consideră că Lex.3473 este o „reproducere fidelă a manuscrisului întocmit de Staicu”, ca și Lex.1348 (idem: 153). Mihăilă (1972: 313) arată că Lex.3473 și Lex.Mosc. reprezintă o versiune unică, apropiată de cea din Lex.1348 (idem: 322).

Ana-Maria Gînsac

Bibliografie

Lex.Ber. = Pamvo Berynda, Леѯїконъ славенорѡ́сскїи꙼ име́нъ толъкова́нїе [...], Kiev, 1927 (Kutein, ²1653).

Bogdan, I., 1891, Un lexicon slavo-român din secolul XVII, „Convorbiri literare”, 25, p. 193-204.

Crețu, G., 1900,  Mardarie Cozianul. Lexicon slavo-românesc și tîlcuirea numelor din 1649, Edițiunea Academiei Române, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, Bucuresci, p. 40-46.

Mihăilă, G., 1972, Contribuţii la studiul lexicografiei slavo-române din secolul al XVII-lea, în idem, Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi, Editura Minerva, București, p. 307-324.

Moscal, Dinu, Gînsac, Ana-Maria, 2022, Traducerea și adaptarea definițiilor lexicografice în Lexiconul slavo-român din ms. rom. 3473, „Diacronia”, 15, A208.

Seche, M., 1966, Schiţă de istorie a lexicografiei române, vol. I: De la origini pînă la 1880, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Strungaru, D., 1966, Începuturile lexicografiei române, „Romanoslavica”, 13, p. 141-158.

Ștrempel, G., 1987, Catalogul manuscriselor românești. B.A.R. 3101-4413, vol. III, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. 138.

Transcris pentru baza de date eRomLex de Ana-Maria Gînsac.