eRomLex
Primele dicționare bilingve românești (secolul al XVII-lea). Corpus digital prelucrat și aliniat
Descrierea proiectului
Proiectul eRomLex (finanțat printr-un grant UEFISCDI, cod PN-III-P1-1.1-TE -2019-0517) a avut ca scop alcătuirea unui corpus electronic care cuprinde edițiile primelor dicționare bilingve românești, din a doua jumătate a secolului al XVII-le. Cele șase lexicoane, păstrate toate în manuscris, patru la Biblioteca Academiei Române din București (ms. rom. 312, 450, 1348, 3473) și două în biblioteci din Rusia (la Moscova, respectiv Sankt Petersburg), au fost transcrise integral, prelucrate și aliniate la nivel de intrare împreună cu lexiconul care le-a servit drept model (Pamvo Berînda, Лексіконъ славенорωсскїй и именъ Тлъкованїє, Kiev, 1627, cel mai important dicționar de slavonă din epocă). Pentru afișarea lor, am construit și punem la dispoziție o interfață de căutare multicriterială. Baza de date a fost astfel concepută încât să permită modificarea, indexarea altor texte, legarea la alte baze de date. Ne dorim ca eRomLex să fie prima componentă dintr-o bază de date mai largă, „Scriptadacoromanica”, cu resurse și instrumente pentru limba română veche, care să poată fi corelată cu alte resurse în format digital, create de alte grupuri de cercetare.
Obiective
- valorificarea și punerea în circulație a primelor lexicoane slavo-române
- crearea unei resurse pentru studiul limbii române vechi, pentru lexicografie, istoria și teoria traducerii, studii culturale
- promovarea cunoașterii patrimoniului cultural scris din perioada veche, ca modalitate de construire a identității naționale
- promovarea căutării de soluții pentru digitalizarea patrimoniului cultural scris.
Principalul rezultat al proiectului este corpusul electronic eRomLex (autori: Iosif Camară, Ion-Mihai Felea, Ana-Maria Gînsac, Mihai Alex Moruz, Elena Tamba, Mădălina Ungureanu - coordonator), o resursă valoroasă pentru lexicografia românească (sursă de prime atestări sau de atestări de noi forme și sensuri), pentru filologie (pune în circulație șase texte, dintre care cinci nu au mai fost publicate până acum, fiind păstrate în manuscris și accesibile numai la bibliotecă), pentru istoria limbii române literare. Alcătuirea acestor șase lexicoane arată existența unei preocupări vii, la mijlocul secolului al XVII-lea, pentru construirea de instrumente care să servească sau traducerii, sau predării limbii slavone, sau, pur și simplu, indică existența unei preocupări de ordin cultural, pentru înregistrarea cuvintelor românești și a echivalentelor lor în principala limbă de cultură de pe teritoriul Țărilor Române.